Treceți la conținutul principal

Sportul la copii

    



            Practicarea sportului în timpul copilăriei și al adolescenței se asociază cu un risc redus de boli cronice in viața adultă (ex. boli cardio-vasculare, diabet zaharat, afecțiuni musculo-scheletale).  Însă, aceste beneficii nu reprezintă o motivație foarte mare printre copii si adolescenți. Ei participă la activități sportive pentru cu totul alte motive: îmbunătățirea condiției fizice, creșterea performanței, îmbunătățirea compoziției corporale, a imaginii de sine, pentru a combate plictiseala și pentru a socializa. 

Beneficiile activității fizice practicate în mod regulat la copii și tineri: 

  •  reduce adipozitatea la tinerii supraponderali;
  •  reduce tensiunea arterială la cei cu tensiunea la limita de sus a normalului;
  •  reduce colesterolul și trigliceridele;
  •  îmbunătățește sănătatea osoasă, musculară și metabolică;
  •  reduce riscul de depresie, îmbunătățește performanța cognitivă și academică.

        American Medical Association a publicat in 2018 un review educațional unde, pentru copiii între 6 si 17 ani, recomandă activitate fizică de intensitate moderată sau riguroasă cu durata a cel puțin 60 de minute zilnic.

▪ majoritatea timpului de 60 de minute pe zi activitatea fizică trebuie sa fie de intensitate moderată sau viguroasă, însă, cea de intensitate mare trebuie sa fie de cel puțin 3 zile pe săptămână.
▪ tot 3 zile pe săptămână trebuie să fie și exercițiile de întărire musculară și cele de întărire osoasă.

    Aceste exerciții trebuie să fie aplicabile pe copii, adaptabile și să le producă plăcere. Majoritatea dintre ele au nevoie de context: joacă, transport, recreere, educație. Mai jos sunt câteva exemple pentru fiecare categorie în parte:

intensitate moderată: drumeția, skateboardingul, mersul rapid.
intensitate viguroasă: săritul corzii, alergare, fotbal, baschet, hochei.
pentru întărire musculară: urcatul pe funii, parcurile de aventură, flotări, genuflexiuni.
pentru întărire osoasă sunt cele care produc forță pe oase: săritul corzii, alergare, sărituri.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

FIZIOPATOLOGIE      Diabetul zaharat afectează vasele de sânge prin următoarele fenomene: hiperglicemie, hiperinsulinism și dislipidemie.      Hiperglicemia  - se activeaza funcția plachetară și crește endotelina(puternic vasoconstrictor)      Hiperinsulinismul  - cresc markerii de inflamație: proteina C reactivă și factorul TNF alpha.      Dislipidemia - crește IL6, scade oxidul nitric (vasodilatator), se acumulează radicali liberi și se activează protein kinaza C.     Apare disfuncția endotelială, pereții vaselor devin mai rigizi sub acțiunea endotelinei și tromboxanului și a lipsei acțiunii oxidului nitric.       Vasoconstricția este determinată de acțiunea endotelinei.       Ateroscleroza este un fenomen produs de creșterea makerilor de inflamație in paralel cu activarea factorilor de coagulare.

Vitaminele

VITAMINELE LIPOSOLUBILE VITAMINA A VITAMINA D VITAMINA E VITAMINA K

Clasele de medicamente și nutriția

STATINE (atorvastatina, rosuvastatina, simvastatina) suplimentarea cu coenzima Q10 nu a demonstrat beneficii pe reducerea miopatiei se recoamanda o dieta antiinflamatorie doar pentru atorvastatina/simvastatina: se evita sucul de grefe, lime, pomelo, portocale de Sevilla) DIURETIC TIAZIDIC (hidroclortiazid) creste eliminarea urinara de Na, K, Mg creste absorbtia urinara de Ca; folosirea pe termen lung duce la cresterea excretiei de Zn; Recomandare: a se mentine o dieta bogata in Mg, Zn, K.  A se folosi cu precautie suplimentarea cu calciu;  Diureticele de ansa (furosemid) cresc eliminarea urinara de Na, K, Mg si Calciu; La ambele clase se recomanda a se monitoriza periodic electroliti si sa se suplimenteze daca este nevoie. IEC (enalapril, lisinopril, ramipril); cresc K;  pot da: constipatie, dureri abdominale sau diaree; a se limita alcoolul; atentie la suplimentarea cu K; a se evita sarea sau substituenti; Sartanii cresc si ei K dar nu au reactiile abdominale prezente l...